Unelte utilizator

Unelte site


19:laboratoare:racket:recursivitate

Racket: Recursivitate

  • Responsabil: Bogdan Popa
  • Data publicării: 25.02.2019
  • Data ultimei modificări: 08.03.2019 (Soluții)

Obiective

Scopul acestui laborator este studierea diverselor tipuri de recursivitate, într-o manieră comparativă, și a modalităților de eficientizare a proceselor recursive.

Aspectele urmărite sunt:

  • diferențele dintre mai multe tipuri de recursivitate, din perspectiva resurselor utilizate și, deci, a eficienței:
    • pe stivă
    • pe coadă
    • arborescentă
  • modalități de transformare între diversele tipuri.

Arhiva de resurse conține un fișier cu exerciții rezolvate, la care textul face trimitere.

Recursivitate

Citiți secțiunea 1.2.1 Linear Recursion and Iteration a cărții Structure and Interpretation of Computer Programs, ediția a doua, până la Example: Counting change. Apoi, parcurgeți rezumatul următor, alături de exercițiile rezolvate.

În timpul rulării, un program utilizează o zonă de memorie, denumită stivă, cu informațiile de care (mai) are nevoie, în diferite momente. La fiecare apel de funcție, spațiul ocupat pe stivă crește. La fiecare revenire dintr-un apel, cu o anumită valoare, spațiul ocupat pe stivă scade. Când recursivitatea este foarte adâncă — există multe apeluri de funcție realizate, din care nu s-a revenit încă — spațiul ocupat pe stivă devine mult prea mare. Acest lucru influențează:

  • Memoria, principala resursă afectată. În unele situații, trebuie reținute foarte multe informații. De exemplu, pentru o implementare particulară a funcției factorial, ar putea fi necesară reținerea tuturor înmulțirilor care trebuie efectuate la revenirea din recursivitate. Observați exercițiile rezolvate 1 și 2. De obicei, stiva are o dimensiune maximă, iar, atunci când aceasta este epuizată, programul se termină brusc, cu o eroare de tip „stack overflow”.
  • Timpul, care, în locul redimensionării stivei, ar putea fi utilizat pentru alte calcule, programul rezultat fiind, astfel, mai rapid.

Recursivitate pe stivă

O funcție este recursivă pe stivă dacă apelul recursiv este parte a unei expresii mai complexe, fiind necesară reținerea de informații, pe stivă, pe avansul în recursivitate.

Exemplu

(define (factorial n)
      (if (= n 0)
          1
          (* n (factorial (- n 1)))))

Recursivitate pe coadă

O funcție este recursivă pe coadă dacă valoarea întoarsă de apelul recursiv constituie valoarea de retur a apelului curent, i.e. apelul recursiv este un tail call, nefiind necesară reținerea de informație pe stivă.

Când o funcție este recursivă pe coadă, i se poate aplica tail call optimization. Din moment ce valoarea întoarsă de apelul curent este aceeași cu valoarea întoarsă de apelul recursiv, nu mai este necesară reținerea de informație pe stivă, pentru apelul curent, iar zona aferentă de stivă poate fi înlocuită, complet, de cea corespunzătoare apelului recursiv. Astfel, nu mai este necesară stocarea stării fiecărei funcții din apelul recursiv, spațiul utilizat fiind O(1). Implementarea de Racket pe care o folosim conține această optimizare, ca parte a specificației.

Optimizarea menționată mai sus se poate aplica și în situații mai relaxate, precum Tail recursion modulo cons. Aici este permisă antrenarea valorii întoarse de apelul recursiv în anumite operații de construcție, cum este cons pentru liste. Pentru mai multe detalii, citiți informațiile de la adresa precedentă.

Pornind de la cele de mai sus, consumul de resurse poate fi redus semnificativ, prin transformarea recursivității pe stivă în recursivitate pe coadă (numită și transformare a recursivității în iterație). Metoda de transformare prezentată în laborator constă în utilizarea unui acumulator, ca parametru al funcției, în care rezultatul final se construiește treptat, pe avansul în recursivitate, în loc de revenire.

Exemplu

(define (tail-recursion n acc)
  (if (= n 0)
      acc
      (tail-recursion (- n 1) (* n acc))))
 
(define (factorial n)
      (tail-recursion n 1))

Este important să aveți în vedere faptul că funcțiile recursive pe coadă nu sunt definite de prezența unui acumulator, precum nici funcțiile recursive pe stivă nu sunt definite de absența acestui acumulator. Diferența dintre cele două tipuri de funcții constă în necesitatea funcțiilor recursive pe stivă de a se întoarce din recursivitate pentru a prelucra rezultatul, respectiv capacitatea funcțiilor recursive pe coadă de a genera un rezultat pe parcursul apelului recursiv.

Exemplu

(define (member x L)  ;; O posibilă implementare a funcției member
  (if (null? L) #f  ;; Caz de bază, lista vidă nu conține elemente
      (if (equal? x (car L)) (cdr L)  ;; Verificăm dacă elementul căutat este primul termen din listă
          (member x (cdr L)))))  ;; Dacă nu, căutăm în restul listei

Recursivitate arborescentă

Recursivitatea arborescentă apare în cazul funcțiilor care conțin, în implementare, cel puțin două apeluri recursive care se execută necondiționat.

Exemplu

(define (fib n)
  (cond ((= n 0) 0)
        ((= n 1) 1)
        (else (+ (fib (- n 1))
                 (fib (- n 2))))))

Se poate observa ineficiența implementării recursive pe stivă, atât din punct de vedere temporal (datorată apelurilor duplicate, precum apelul funcției pentru n = 3), cât și din punct de vedere spațial (datorată stocării de „stack frames“ necesare pentru revenirea din recursivitate).

În cadrul exercițiilor rezolvate puteți observa mai în detaliu diferențele dintre recursivitatea pe stivă si cea pe coada (inclusiv în contextul funcției fib).

Resurse

Citiți exercițiile rezolvate; apoi, rezolvați exercițiile propuse.

Referințe

19/laboratoare/racket/recursivitate.txt · Ultima modificare: 2019/03/08 10:31 de către bogdan.popa