Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare Urmatoarea versiune Ambele părți următoarea reviziune | ||
laboratoare:laborator-08 [2017/02/23 13:21] mihai.iacov [3.2 Selection sort] |
laboratoare:laborator-08 [2017/04/20 20:53] iulian.matesica [4. Exerciţii] |
||
---|---|---|---|
Linia 28: | Linia 28: | ||
Folosim notaţia O(n) pentru a indica: | Folosim notaţia O(n) pentru a indica: | ||
*un număr de operaţii de ordinul lui n. În acest caz, spunem că avem " | *un număr de operaţii de ordinul lui n. În acest caz, spunem că avem " | ||
- | *o dimensiune de ordinul n pentru memoria alocată. În acest caz, spunem că avem " | + | *o dimensiune de ordinul |
Linia 59: | Linia 59: | ||
| | ||
elemente neordonate. | elemente neordonate. | ||
+ | |||
+ | {{ : | ||
===Implementare :=== | ===Implementare :=== | ||
Linia 65: | Linia 67: | ||
void bubble(int a[],int n) | void bubble(int a[],int n) | ||
{ | { | ||
- | int i, | + | |
- | do | + | do { |
- | { | + | schimbat = 0; |
- | schimbat = 0; | + | // parcurgem vectorul |
- | for(i = 0; i < n-1; i++) //parcurgem vectorul | + | |
- | if(a[i] < a[i+1]) | + | |
- | //mai mica decat cea de pe pozitia i+1 | + | if (a[i] < a[i+1]) |
- | { // | + | |
- | aux = a[i]; | + | |
- | a[i] = a[i+1]; | + | a[i] = a[i+1]; |
- | a[i+1] = aux; | + | a[i+1] = aux; |
- | schimbat = 1; | + | schimbat = 1; |
- | } | + | } |
- | }while(schimbat); | + | |
+ | } while(schimbat); | ||
} | } | ||
</ | </ | ||
Linia 94: | Linia 97: | ||
intereschimbarea cu poziţia actuală a minimului.Nu este un algoritm indicat pentru vectorii | intereschimbarea cu poziţia actuală a minimului.Nu este un algoritm indicat pentru vectorii | ||
mari, în majoritatea cazurilor oferind rezultate mai slabe decât **insertion sort** şi **bubble sort**. | mari, în majoritatea cazurilor oferind rezultate mai slabe decât **insertion sort** şi **bubble sort**. | ||
+ | {{ : | ||
===Implementare :=== | ===Implementare :=== | ||
Linia 127: | Linia 131: | ||
* Stabil: DA | * Stabil: DA | ||
- | ====3.2 Merge sort==== | + | ===Descriere :=== |
+ | Spre deosebire de alţi algoritmi de sortare, sortarea prin inserţie este folosită destul de des | ||
+ | pentru sortarea tablourilor cu **număr mic de elemente**. De exemplu, poate fi folosit pentru a | ||
+ | îmbunătăţi rutina de sortare rapidă. | ||
+ | | ||
+ | imaginar în două părţi - o parte sortată şi o parte nesortată. La început, partea sortată conţine | ||
+ | primul element al tabloului şi partea nesortată conţine restul tabloului. | ||
+ | *La fiecare pas, algoritmul ia primul element din partea nesortată şi il inserează în locul potrivit al părţii sortate. | ||
+ | | ||
+ | |||
+ | {{ : | ||
+ | |||
+ | ===Implementare :=== | ||
+ | <file cpp> | ||
+ | void insertionSort(int a[], int n) | ||
+ | { | ||
+ | int i, j, aux; | ||
+ | for (i = 1; i < n; i++) | ||
+ | { | ||
+ | j = i; | ||
+ | while (j > 0 && a[j - 1] > a[j]) | ||
+ | { //cautam pozitia pe care sa mutam a[i] | ||
+ | aux = a[j]; // | ||
+ | a[j] = a[j - 1]; | ||
+ | a[--j] = aux; | ||
+ | } | ||
+ | } | ||
+ | } | ||
+ | </ | ||
+ | |||
+ | ====3.4 Merge sort==== | ||
* timp mediu: O(N log N) | * timp mediu: O(N log N) | ||
Linia 134: | Linia 168: | ||
* Stabil: DA | * Stabil: DA | ||
- | ====3.1 Quick sort==== | + | ===Descriere :=== |
+ | În cazul sortării prin interclasare, | ||
+ | din acelaşi vector. | ||
+ | Sortarea prin interclasare utilizează metoda **Divide et Impera**: | ||
+ | |||
+ | *se împarte vectorul în secvenţe din ce în ce mai mici, astfel încât fiecare secvenţă să fie | ||
+ | ordonată la un moment dat şi interclasată cu o altă secvenţă din vector corespunzătoare. | ||
+ | | ||
+ | |||
+ | {{ : | ||
+ | |||
+ | ===Implementare :=== | ||
+ | <file cpp> | ||
+ | void mergeSort(int a[],int st, int m, int dr) | ||
+ | { | ||
+ | int b[100]; | ||
+ | int i, j, k; | ||
+ | i = 0; j = st; | ||
+ | // copiem prima jumatate a vectorului a in b | ||
+ | while (j <= m) | ||
+ | b[i++] = a[j++]; | ||
+ | i = 0; k = st; | ||
+ | // copiem inapoi cel mai mare element la fiecare pas | ||
+ | while (k < j && j <= dr) | ||
+ | if (b[i] <= a[j]) | ||
+ | a[k++] = b[i++]; | ||
+ | else | ||
+ | a[k++] = a[j++]; | ||
+ | // copiem elementele ramase daca mai exista | ||
+ | while (k < j) | ||
+ | a[k++] = b[i++]; | ||
+ | } | ||
+ | void merge(int a[],int st, int dr) | ||
+ | { | ||
+ | if (st < dr) | ||
+ | { | ||
+ | int m = (st+dr)/ | ||
+ | merge(a,st, m); | ||
+ | merge(a,m+1, dr); | ||
+ | mergeSort(a, | ||
+ | } | ||
+ | } | ||
+ | </ | ||
+ | |||
+ | ====3.5 | ||
* timp mediu: O(N log N) | * timp mediu: O(N log N) | ||
Linia 140: | Linia 218: | ||
* memorie: O(log N) | * memorie: O(log N) | ||
* Stabil: NU | * Stabil: NU | ||
+ | |||
+ | ===Descriere :=== | ||
+ | Quick Sort este unul dintre cei mai rapizi şi mai utilizaţi algoritmi de sortare până în acest moment, | ||
+ | |||
+ | Algoritmul se bazează pe următorii paşi: | ||
+ | | ||
+ | | ||
+ | | ||
+ | | ||
+ | |||
+ | < | ||
+ | |||
+ | {{ : | ||
+ | |||
+ | ===Implementare :=== | ||
+ | <file cpp> | ||
+ | void qSort(int a[],int st,int dr) | ||
+ | { | ||
+ | int temp, | ||
+ | mijl = a[st+(dr-st)/ | ||
+ | min = st; max = dr; | ||
+ | do | ||
+ | { | ||
+ | while(a[min] < mijl) min++; | ||
+ | while(a[max] > mijl) max--; | ||
+ | if(min <= max) // | ||
+ | { | ||
+ | temp = a[min]; | ||
+ | a[min++] = a[max]; | ||
+ | a[max--] = temp; | ||
+ | } | ||
+ | }while(min <= max); //la fiecare pas sortam "mai bine" intervalul st-dr | ||
+ | //cand numai avem ce face schimbam intervalul | ||
+ | if(st < max) qSort(a, | ||
+ | if(dr > min) qSort(a, | ||
+ | } | ||
+ | </ | ||
+ | |||
+ | ===== 4. Exerciţii ===== | ||
+ | |||
+ | E0. Alegeţi un algoritm A(dintre Bubble, Insertion şi Selection) şi un algoritm B(dintre Merge şi Quick). Introduceţi nişte variabile globale cu care să contorizaţi numărul de **comparaţii** pentru algoritmii A şi B. Comparaţi rezultatele pentru un vector de întregi de lungime n = 20. | ||
+ | |||
+ | E1. Implementaţi un algoritm(dintre Bubble, Insertion şi Selection) pentru sortarea unui vector cu n cuvinte de maxim 4 litere fiecare. | ||
+ | |||
+ | E2. Implementaţi un algoritm(dintre Merge şi Quick) pentru sortarea unui vector de structuri, unde fiecare structură reprezintă un moment de timp(int ora, | ||
+ | |||
+ | E3. Se dă un vector de n întregi, iar toate valorile din vector sunt între 0 şi 1000. Sortaţi vectorul în timp O(n). | ||
+ | |||
+ | <note tip>Este uşor să verificăm dacă două elemente sunt în ordine atunci când elementele au o structură simplă. Dacă avem o structură mai complicată, | ||
+ | |||
+ | Puteţi utiliza următorul model pentru exerciţiile propuse: {{ : | ||
+ | |||
+ | ===== 4. Exerciţii de laborator (Linux) ===== | ||
+ | Pentru acest laborator puteți descărca scheletul de cod de [[http:// | ||
+ | |||
+ | === Linux=== | ||
+ | Puteti folosi utilitarul '' | ||
+ | |||
+ | * '' | ||
+ | * '' | ||
+ | |||
+ | Pentru compilare folositi comanda '' | ||