Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
laboratoare:laborator-03 [2017/02/14 18:48] sebastian.cancel |
laboratoare:laborator-03 [2018/02/25 22:13] (curent) mihai.iacov |
||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
- | ====== Laborator 03: Stive & Cozi ====== | + | ====== Laborator 03: Liste ====== |
\\ | \\ | ||
=====1 Obiectivele laboratorului===== | =====1 Obiectivele laboratorului===== | ||
- | *Înțelegerea conceptului de funcționare | + | *Înțelegerea conceptului de funcționare |
- | *Implementarea unor funcții individuale de lucru cu acestea. | + | *Implementarea unor funcții individuale de lucru cu aceste structuri de date. |
\\ | \\ | ||
- | =====2 Ce este o stivă?===== | + | =====2 Ce este o listă?===== |
====2.1 Definiție==== | ====2.1 Definiție==== | ||
- | O stivă reprezintă o listă cu structuri de date de tipul: Last-In-First-Out (LIFO).\\ | + | Listele sunt cele mai bune și cele mai simple exemple a unei structuri de date dinamice care folosește pointeri |
- | Un exemplu comun ar fi un teanc de cărți: tot punem cărți pe o masă, dar în momentul când vrem să le ridicăm | + | la implementarea sa.în mod esențial, trebuie înțeles |
- | începem cu ultima, pusă deasupra teancului. | + | micșora după nevoie, din orice punct al mulțimii sale de elemente. |
- | #poza stiva# | + | {{ : |
- | ====2.2 Operații cu stive==== | + | Avantaje ale utilizării listelor: |
+ | *Elementele pot fi adăugate sau șterse din mijlocul listei | ||
+ | *Nu trebuie definită o mărime inițială, iar memoria se alocă pe rând, odată | ||
- | Definim structura astfel: | + | Definirea nodului unei liste: |
- | <code> | + | <file cpp> |
- | struct | + | typedef |
- | | + | |
- | int top; | + | node *next; |
- | } st; | + | } node_t; |
- | </code> | + | </file> |
- | * **Verificăm dacă stiva e plină sau goală** | + | ====2.2 Clasificare==== |
- | < | + | * **Liste simplu înlănțuite** - Elementele au o singură legătură către următorul element introdus, iar ultimul |
- | int st_full(){ //int st_empty{ | + | element pointează către NULL. |
- | | + | |
- | return 1; | + | |
- | | + | |
- | return 0; | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | * **Adăugarea** | + | |
- | < | + | |
- | void push(int item){ | + | |
- | st.top++; | + | |
- | | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | * **Ștergerea** | + | |
- | < | + | |
- | int pop(){ | + | |
- | int item; | + | |
- | item = st.s[st.top]; | + | |
- | | + | |
- | | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | **// | + | {{ : |
- | 1.Când introducem elemente într-o stivă, | + | |
- | 2.Când ștergem un element, | + | |
- | 3.O stivă poate fi implementată cu ajutorul unui **vector** sau cu **liste | + | |
- | =====3 Ce este o coadă? | ||
- | ====3.1 Definiție ==== | + | * **Liste dublu înlănțuite** - Elementele au dublă legătură către precedentul |
- | O coadă este o structură de date ce modelează un buffer de tip First-In-First-Out (FIFO).Astfel, | + | spre NULL și ultimul element de asemenea |
- | #poza coada# | + | {{ : |
- | ====3.2 Operații cu cozi==== | + | * **Liste circulare** - Pot fi simplu sau dublu înlănțuite cu proprietatea că ultimul element pointează spre primul. |
- | Definim structura astfel: | + | |
- | < | + | |
- | struct queue{ | + | |
- | int queue[size]; | + | |
- | int rear = -1; | + | |
- | }Q | + | |
- | int front = 0; | + | |
- | </ | + | |
- | * **IsEmpty** - întoarce 0 dacă coada este goală;1 dacă are cel puțin | + | {{ : |
- | < | + | |
- | int Qempty(){ | + | ====2.3 Operații cu liste: |
- | if(front > rear) | + | *Adăugare la începutul listei |
- | | + | *Adăugare la sfârsitul listei |
- | return 0; | + | *Adăugarea înainte sau după un element |
- | } | + | *Ștergerea capului de listă |
- | </ | + | *Ștergerea unui element oarecare din listă |
- | * **Enqueue / Adăugarea** - adaugă un element (entitate) | + | |
- | < | + | =====3.Exerciții propuse pentru laborator===== |
- | void Qinsert(int item){ | + | 1. Creați o listă circulară, |
- | Q.rear++; | + | * Scrieți funcțiile care să scrie urmatoarele: |
- | Q.queue[Q.rear]==item; | + | * Să introducă un nou angajat după al treilea.\\ |
- | } | + | * Să introducă un nou angajat inainte de cel care e " |
- | </code> | + | |
- | * **Dequeue/ștergere** | + | |
- | < | + | 2. Să se creeze o listă liniara simplu inlantuita care contine elemente intregi citite dintr-ul fisier text. |
- | void Qdelete(){ | + | Se citeste apoi o valoare intreaga x. Sa se stearga primul nod care contine valoarea x. |
- | int item; | + | Fișierul se va da ca parametru |
- | if( Qempty() | + | |
- | | + | 3. Să se construiasca o lista liniara simplu inlantuita cu elemente numere intregi. Să se afișeze și apoi să se stearga din lista elementele pare. |
- | else { | + | |
- | elem = Q.queue[Q.front]; | + | 4. Adunaţi 2 polinoame rare, reprezentând fiecare polinom printr-o listă înlănţuită, |
- | front ++; | + | |
- | | + | 5. Pentru laboratorul de liste inlantuite vom porni de la o arhiva cu un schelet de laborator. Nu veti scrie codul de la zero ci veti implementa cateva functii in fisierul '' |
- | } | + | |
- | } | + | Descarcati arhiva de {{ : |
+ | < | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | --2017-03-02 20: | ||
+ | Resolving elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)... 141.85.227.116 | ||
+ | Connecting to elf.cs.pub.ro | ||
+ | HTTP request sent, awaiting response... 200 OK | ||
+ | Length: 2368 (2,3K) [application/ | ||
+ | Saving to: ‘lab1-skel.zip’ | ||
+ | |||
+ | lab1-skel.zip 100%[===================> | ||
+ | |||
+ | 2017-03-02 20:45:56 (4,78 MB/s) - ‘lab1-skel.zip’ saved [2368/2368] | ||
+ | |||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | lab1-skel.zip | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | Archive: | ||
+ | inflating: list.c | ||
+ | inflating: list.h | ||
+ | inflating: Makefile | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | gcc list.c -o list -std=gnu99 | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
</ | </ | ||
- | ====3.3 Clasificare==== | + | Pentru compilare folositi comanda '' |
+ | |||
+ | ====Probleme opţionale - de interviu==== | ||
+ | |||
+ | 1. Se dă o listă simplu înlănţuită(primiţi doar un pointer către primul element). Verificaţi dacă lista conţine o buclă. (o listă simplu înlănţuită conţine o buclă => niciun element nu are legătura NULL) | ||
+ | |||
+ | 2. Se dau două liste(pentru fiecare listă - pointer către primul element) în formă de Y(listele se intersectează, | ||
+ | |||
+ | 3. Se dă o listă | ||
- | * **Dequeue** - (sau coadă cu dublu acces) este o structură de tip coadă în care însă accesul (introducere/ | ||
- | De cele mai multe ori sunt implementate folosind liste dublu înlănțuite.\\ \\ | ||
- | Dintr-un anume punct de vedere, se poate considera că atât stiva cât si coada clasică sunt specializări ale tipului abstract dequeue întrucât ambele se pot implementa folosind dequeue (și restrângând operațiile ce se realizează asupra sa).\\ | ||
- | # poza # | ||
- | * **Priority queue** - Coada prioritară reprezintă un tip de coadă în care fiecare element are asociată o anume prioritate.\\ | ||
- | În aceste condiții, | ||
- | * **Enqueue** - adaugă la coadă un element cu prioritatea specificată\\ | ||
- | * **Dequeue** - extrage elementul cu cea mai mare prioritate\\ | ||
- | * **Front** - examinează elementul cu cea mai mare prioritate fără a-l extrage din coadă\\ |