Unelte utilizator

Unelte site


laboratoare:laborator-04

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Both sides previous revision Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
laboratoare:laborator-04 [2017/03/16 21:22]
iulian.matesica [5 Exerciții]
laboratoare:laborator-04 [2018/02/25 20:34] (curent)
mihai.iacov
Linia 1: Linia 1:
-====== Laborator 04: Arbori ​======+====== Laborator 04: Stive & Cozi ======
  
 \\ \\
 =====1 Obiectivele laboratorului===== =====1 Obiectivele laboratorului=====
-*Înțelegerea ​noțiunii de arbore ​și a structurii unui arbore binar +*Înțelegerea ​conceptului de funcționare si implementarea ​de stive și cozi. 
-*Citirea unei expresii matematice și construirea arborelui binar asociat +*Implementarea unor funcții individuale ​de lucru cu acestea.
-*Înțelegerea structurii și proprietăților unui arbore binar de căutare +
-*Realizarea diferitelor operații folosint arborii binari ​de căutare +
 \\ \\
-===== Noţiuni introductive===== 
  
-===Definiţie generală===+=====2 Ce este o stivă?​===== 
 +====2.1 ​Definiție===
 +O stivă reprezintă o listă cu structuri de date de tipul: Last-In-First-Out (LIFO).\\ 
 +Un exemplu comun ar fi un teanc de cărți: tot punem cărți pe o masă, dar în momentul când vrem să le ridicăm 
 +începem cu ultima, pusă deasupra teancului.
  
-Un arbore poate fi definit castructură de date ce conţine noduri şi legături, fără circularitate. Un arbore poate fi văzut ca o extindere de la **lista simplu înlănţuită şi necirculară**,​ **eliminând** condiţia de a exista **o singură legătură** ce pleacă dintr-un nod, adică maxim un singur nod "​următor"​.+{{ :laboratoare:​stack.jpg?300 |#poza stiva#}}
  
-===Rădăcină(Root)=== +====2.2 Operații cu stive====
-Numim rădăcină primul nod al arborelui(echivalentul capului de listă).+
  
-===Copil - Părinte(Child - Parent)=== +Definim structura astfel
-Nodul P este părintele nodului C dacă are legătură către C(similar, C este copilul lui P). +<file cpp
-  * Pot apărea şi alţi termeni pentru relaţia dintre nodurifraţi(siblings),​ veri(cousins) etc. +struct stack{ 
- +     int s[size]; 
-<note tip>​Rădăcina NU poate fi nod-copil.</​note+     int top -1; 
- +} st; 
-===Gradul(Degree)=== +</file>
-Gradul unui nod este egal cu numărul de copii ai acestuia. +
- +
-===Frunză(Leaf) şi nod intern/​extern(internal/​external)=== +
-Numim frunză un nod fără copii(**nod terminal**).  +
-  * Frunzele se mai numesc **noduri externe**.  +
-  * Nodurile care au copii se mai numesc **noduri interne**. +
- +
-===Urmaş(Descendant)=== +
-Nodul U este urmaşul nodului S dacă putem "​coborî"​(mergând numai de la părinte la copil) de la S la U. +
- +
-===Strămoş(Ancestor)=== +
-Nodul S este strămoşul nodului U dacă U este urmaşul lui S(putem "​urca"​ de la U la S). +
-<note tip>​Rădăcina este strămoşul tuturor celorlalte noduri din arbore.</note> +
- +
-===Înălţime(Height)=== +
-Definim înălţimea unui nod egală cu numărul de legături pe care "​coborâm"​ de la acel nod la cea mai îndepărtată frunză. +
-<note tip>​înălţimea arborelui = înălţimea rădăcinii</​note>​ +
- +
-===Adâncime(Depth)=== +
-Definim adâncimea unui nod egală cu cu numărul de legături pe care "​coborâm"​ de la rădăcină la nodul respectiv. +
-<note tip>​adâncimea rădăcinii = 0</​note>​ +
- +
-===Nivel(Level)=== +
-Definim nivelul unui nod egal cu 1 + adâncimea. +
- +
-===Pădure(Forest)=== +
-Numim pădure o mulţime de N(de obicei N >= 2) arbori disjuncţi(care nu au noduri comune). +
- +
-===Vector de taţi(Parent array/​vector)=== +
- +
-Vectorul de taţi reprezintă o soluţie ieftină(d.p.d.v. al memoriei) de reprezentare a unui arbore atunci când nodurile pot avea un număr diferit de legături. În acest caz, ne putem folosi de faptul că **fiecare nod-copil are un singur părinte**, indiferent de câţi copii are părintele respectiv. **Rădăcina** arborelui este singura **excepţie**.+
  
 +* **Verificăm dacă stiva e plină sau goală**
 <file cpp> <file cpp>
-//fie n = nr. de noduri +int st_full(){ ​//int st_empty{ 
-//nodurile sunt numerotate de la 0 la n-1 +     if(st.top>​=size - 1)  ​//if(st.top==-1) 
-//fie doua noduri numerotate cu indicii A si B +          ​return 1; 
-Parent[A] = B; // Parintele nodului A este nodul B +     ​else 
-//fie Root nodul radacina +          return 0; 
-Parent[Root] = -1; //nu exista nod numerotat ​cu -1+}      
 +</file> 
 +* **Adăugarea** 
 +<file cpp> 
 +void push(int item){ 
 +     ​st.top++;​ 
 +     st.s[st.top]=item; 
 +
 +</file> 
 +* **Ștergerea** 
 +<file cpp> 
 +int pop(){ 
 +     int item; 
 +     ​if(st_empty())  ​//presupunem ca nu exista elemente 
 +        ​return ​-1; //cu valoarea ​-1 
 +     item = st.s[st.top];​ 
 +     ​st.top--;​ 
 +     ​return (item); 
 +}
 </​file>​ </​file>​
  
-=====2 Arbori binari===== +**//​Observații//​**\\ 
-====2.1 Definiție==== +1.Când introducem elemente într-o stivă,trebuie să incrementăm top-ul și apoi să adăugam elementul.\\ 
- Un arbore binar este alcătuit din noduriunde fiecare nod conține un pointer către "​stânga"​ și un pointer către "​dreapta"​ și un element de tip dată.\\ +2.Când ștergem un element,trebuie întâi să ștergem elementul șapoi să decrementăm top-ul.\\ 
-Pointer-ul "root (rădăcină)"​ reprezintă adresa celui mai de sus nod din arbore.Pointerii din "​stânga" ​și "​drepta"​ punctează în mod recursiv, pe fiecare aprte, la //​subarbori//​ mai mici.\\ +3.O stivă poate fi implementată cu ajutorul unui **vector** sau cu **liste înlănțuite**.\\
-Arborii sunt folosiți in general pentru a modela o ierarhie de elemente.Astfel,fiecare element **(nod)** poate deține un număr de unul sau mai mulțdescentenți,​iar în acest caz nodul este numit **părinte** al nodului descendent.\\ +
-Un nod fără descendenți este un **nod terminal**sau **nod frunză**.\\ +
-{{ :​laboratoare:​arborebinar.png?​400 | +
-# poza arbore#}}+
  
-====Alte noţiuni introductive==== +=====3 Ce este o coadă?=====
-===Arbore binar plin=== +
-Un arbore binar este plin dacă nu există niciun nod intern la care mai putem lega un nod-copil nou(Toate nodurile, în afară de frunze, au număr maxim de copii).+
  
-===Arbore binar complet=== +====3.1 Definiție ==== 
-Un arbore binar este complet dacă fiecare nivel(**cu posibila excepţie a ultimului**este complet ocupat.+O coadă ​este o structură de date ce modelează un buffer de tip First-In-First-Out ​(FIFO).Astfel, primul element introdus în coadă va fi și primul care va fi scos din coadă.
  
-===Arbore binar perfect=== +{{ :​laboratoare:​fifoex.png?300 |#poza coada#}}
-Un arbore binar este perfect dacă este complet ocupat pe fiecare nivel(fără excepţii).+
  
-<note important>​Puteţi întâlni **variante diferite** pentru ultimele trei definiţii şi, de aceea, pot apărea confuzii legate de semnificaţia termenilor **plin, complet şi perfect**. În cazul în care aveţi de lucrat cu arbori binari plini/​compleţi/​perfecţi,​ asiguraţi-vă că toată lumea se referă la aceleaşi noţiuni.</​note>​ +====3.2 Operații cu cozi==== 
- +Definim structura astfel:
- +
-====2.2 Reprezentare==== +
-Structura nodului unui arbore este urmatarea:+
 <file cpp> <file cpp>
-struct ​node +struct ​queue
-     ​int ​data+     ​int ​queue[size]
-     struct node* left+     int rear = -1
-     struct node* right+     int front = 0
-};+}Q;
 </​file>​ </​file>​
  
-====2.3 Parcurgere==== +* **IsEmpty** - întoarce 0 dacă coada este goală;1 dacă are cel puțin un element.
-* **În adâncime** +
-   * **Preordine (RSD)** +
-        *Se parcurge rădăcina +
-        *Se parcurge subarborele stâng +
-        *Se parcurge subarborele drept+
 <file cpp> <file cpp>
-void search_tree_preordine ​(tree *root) { +int Qempty(){ 
-     ​if( ​root!=NULL){ +     if(Q.front ​Q.rear
-          count << root->data <<"​\n";​ +          ​return 1
-          search_tree_preordine(root->​left); +     return 0;
-          ​search_tree_preordine(root->​right)+
-     }+
 } }
 </​file>​ </​file>​
-   * **Inordine (SRD)** +* **Enqueue / Adăugarea** - adaugă un element (entitate) în coadă.Adăugarea se poate face doar la sfârșitul cozii.
-        *Se parcurge subarborele stâng +
-        *Se parcurge rădăcina +
-        *Se parcurge subarborele drept+
 <file cpp> <file cpp>
-void search_tree_inordine(tree *root){ +void Qinsert(int item){ 
-     if( root!=NULL){ +     Q.rear++
-          search_tree_inordine(root->​left)+     Q.queue[Q.rear] = item;
-          cout << root->​data <<"​\n"​; +
-          search_tree_inordine(root->​right);​ +
-     }+
 } }
- </​file>​ +</​file>​ 
-   ​* **Postordine** +* **Dequeue/​ștergere** - șterge un element din coadă și îl returnează.Ștergerea se poate face doar la începutul cozii.
-        *Se parcurge subarborele stâng +
-        *Se parcurge subarborele drept +
-        *Se parcurge rădăcina+
 <file cpp> <file cpp>
-void search_tree_postordine(tree *root){ +int Qdelete(){ 
-     ​if( ​root!=NULL){ +     int item; 
-          ​search_tree_postordine(root->left)+     ​if( ​Qempty() //in acest caz, alegem o valoare de return 
-          ​search_tree_postordine(root->right)+          ​return ​-1// ce NU poate fi confundata cu un element 
-          ​cout << root->​data <<"​\n"​;+          ​//​presupunem ca NU exista niciun element cu valoarea ​-
 +     else { 
 +          item = Q.queue[Q.front]
 +          ​Q.front ++; 
 +          return item;
      }      }
 } }
 </​file>​ </​file>​
-* **În lățime**\\ 
-Această parcurgere reprezintă vizitarea "nivel cu nivel" a arborelui.\\ 
-De exemplu, vom obține j,​f,​k,​a,​h,​z,​d pentru arborele: 
-     tree 
-     --- 
-      j       <​--level 0 
-     / \ 
-    f   ​k ​    <​--level 1 
-   / \   ​\ ​   
-  a   ​h ​  ​z ​  <​--level 2 
-   \ 
-    d         <​--level 3  
-    ​ 
-\\ 
-Vom folosi acest tip de parcurgere pentru a evidenția: 
-*ierarhia posturilor unei companii, 
-*un arbore genealogic, 
-*arborele unui joc (unde rădăcina reprezintă starea curentă,​nivelul 1 posibilele mele mutări,​nivelul 2 posibilele mutări ale adversarului,​nivelul 3 posibilele mele mutari și tot așa).\\ ​ 
  
-//Cum se realizează această implementare?//​\\  +====3.3 Clasificare====
-Vom folosi o //coadă// în care vom introduce rădăcina, apoi informația din stânga, apoi informația din dreapta, apoi coborând pe subarborele stâng procedăm la fel, iar după ne vom întoarce pe subarborele drept să aplicăm aceeași operație și tot așa până vom ajunge la frunze.\\ +
-Coada ne dă posibilitatea să scoatem prima informație,​prima băgată ​=>​ierarhia.\\+
  
-**Observatie!**\\ +* **Dequeue** - (sau coadă cu dublu acces) este o structură de tip coadă în care însă accesul (introducere/​extragere de elemente) se poate realiza prin ambele capete.\\ ​\\ 
-Nodurile frunză nu au descendenți:nodul stâng și nodul drept pointează la NULL și nu trebuie adăugate în coadă.+De cele mai multe ori sunt implementate folosind liste dublu înlănțuite.\\ \\ 
 +Dintr-un anume punct de vedere, se poate considera că atât stiva cât si coada clasică sunt specializări ale tipului abstract dequeue întrucât ambele se pot implementa folosind dequeue (și restrângând operațiile ce se realizează asupra sa).\\ 
 +{{ :​laboratoare:​deque.png?​800 |# poza # 
 +}}* **Priority queue** - Coada prioritară reprezintă un tip de coadă în care fiecare element are asociată o anume prioritate.\\ 
 +În aceste condiții,​operațiile de bază asupra cozii devin:\\ 
 +     * **Enqueue** - adaugă la coadă un element cu prioritatea specificată\\ 
 +     * **Dequeue** - extrage elementul cu cea mai mare prioritate\\ 
 +     * **Front** - examinează elementul cu cea mai mare prioritate fără a-l extrage din coadă.\\
  
-=====3 Arbori binari de căutare===== +=====4 Exerciții propuse ​=====
-====3.1 Definiție==== +
-Un arbore binar de căutare este un arbore binar care are în plus următoarele proprietăți:​ +
-*Cheile stocate în noduri (informația utilă) aparțin unei mulțimi peste care există o relație de ordine. +
-*Cheia dintr-un nod oarecare este //mai mare// decât cheile tuturor nodurilor din subarborele stâng si este //mai mică// decât cheile tuturor nodurilor ce compun subarborele drept.\\+
  
-Astfel,**valoarea maximă** dintr-un arbore binar de căutare se află în nodul din extremitatea dreaptă și se determină prin coborârea pe subarborele drept,iar **valoarea minimă** se află în nodul din extremitatea stângă.\\ +==== 4.1 Exerciții clasice ==== 
-**Observatie!**\\ +1. **FIFO buffer** 
-Parcurgerea //​inordine//​ produce o secvență ordonată crescător cheilor din nodurile arborelui.\\+O coadă este o modalitate folositoare de a stoca date care provin in mod asincronic de la un microcontroler periferic, dar care nu pot fi citite imediat. Un bun exemplu ar fi stocarea ​de biți proveniți de la un UART (Universal asynchronous receiver/​transmitter).\\ 
 +Un buffer FIFO stochează date pe principiul "​primul venit - primul servit"​.Structura de stocare este un spațiu alăturat de memorie.\\ 
 +Datele sunt scrise in capul cozii și citite de la coadă.Dacă parcurgerea are loc de la coadă spre cap,buffer-ul este gol.Dar dacă parcurgerea este de la cap spre coadă, implementarea trebuie să defineascî dacă cea mai veche dată trebuie scoasă sau daca scrierea nu s-terminat.
  
-====3.2 Operații==== +**Implementare generală**\\ 
-**Căutarea** unei chei într-un arbore binar de căutare este asemănătoare căutării binare:cheia căutată este comparată cu cheia din nodul curent (inițial nodul rădăcină).În funcție de rezultatul comparației apar trei cazuri: +1) Definite structură:head,​tail,​size,​buffer.\\ 
-   ​*acestea coincid => elementul ​fost găsit +2) Se realizează funcția de inițializare a cozii cu bufferul dat și marimea.\\ 
-   ​*elementul căutat este mai mic decât cheia din nodul curent => căutarea continuă în subarborele stâng +3) Se realizează ​funcția de citire ​celor nbytes ​din coadă;nr. citit de biți se returnează\\ 
-   *elementul căutat este mai mare decât cheia din nodul curent => căutarea continuă in subarborele drept\\  + 3.1 Pentru nbytes:se verifică dacă sunt date valabile (dacă coada e diferită de cap)\\ 
-\\  + 3.2 Daca da, se ia un byte din buffer și se incrementează coada.\\ 
-* **Înserarea** unui nod se face,în funcție de rezultatul comparației cheilor,în subarborele stâng sau drept.Dacă arborele este vid,se creează un nod care devine nodul rădăcină al arborelui.În caz contrar,​cheia ​se inserează ca fiu stâng sau fiu drept al unui nod din arbore.\\  + 3.3 Se verifica apoi dacă s-a terminat parcurgerea pentru a se reinițializa coada cu 0.\\ 
-\\ + ​3.4 ​În cazul în care nu sunt date valabile ​se returnează nr. de bytes.\\ 
-* **Ștergerea** unui nod este o operație puțin mai complicată,​întrucât presupune o rearanjare a nodurilor.Pentru ​eliminarea unui nod dintr-un arbore binar de căutare sunt posibile următoarele cazuri: +4) Se realizează funcția de scriere a celor nbytes din coadă.\\ 
-  *nodul de șters nu există => operația se consideră încheiată + 4.Pentru ​nbytes:inițial se verifică dacă este spațiu în buffer (coadă).\\ 
-  *nodul de șters nu are succesori => este o frunză +//[Bonus]// Generarea in mod random a datelor ​de intrare ​și prelucrarea lor cu ajutorul funcțiilor ​de mai sus;astfel valorile folosite vor fi introduse de la tastatură
-  ​*nodul ​de șters are un singur succesor => nodul se va șterge ​și se refac legăturile în arbore +
-  *nodul ​de șters are doi succesori => se parcurge arborele drept,​căutându-se cea mai mică valoare,mai mare decât a nodului care trebuie șters și se refac legăturile cu acesta.\\ ​+
  
-=====4 Aplicații===== +2.Implementați pentru ​structură de tip stivă funcţiile ​de inserareextragere a unui nodprecum şi cele de afişare şi de semnalare a situaţiilor extreme (stivă goală au stivă plină).
-====4.1 Abstract Syntax Tree (Construcție Parse Tree)==== +
-{{ :​laboratoare:​compiler_structure.jpg |#poza compiler structure#​}} +
-\\ +
-In general,​compilatoarele,​ indiferent de limbajul pe care îl tratează,​parcurg un fisier sursă (sau mai multe),​efectuează ​serie de prelucrari asupra acestuia,​pentru ca în final să obțină un set de intrucțiuni simple ce vor fi executate de procesor.\\ +
-Primul pas în compilarea unui program este parsarea codului sursă pentru a produce un Abstract Syntax Tree.Programele sunt scrise sub formă de text,deci vom avea o secvență de caractere,ceea ce e dificil ​de manipulat ​de un calculator.\\  +
-Aici intervine rolul unui: +
-*lexer[5] care recunoaște șiruri ce aparțin unei gramatici strict prestabilite +
-*parser care grupează șirurile structurat după o anumită regulă și adesea produc un AST\\ +
  
-Să considerăm o expresie matematică:​2 + 4*5 + 1*2*3\\ +====4.Exercitii alternative - schelet de laborator==== 
-Pentru ​a crea un arbore de parsare avem nevoie să folosim următoarele structuri:​ +Pentru ​acest laborator puteți descărca scheletul de cod de [[http://​elf.cs.pub.ro/​sda-ab/wiki/_media/laboratoare/lab2-skel.zip|aici]]. Descărcați arhiva și dezarhivați-o. ​
-*stivă rezultat - folosită pentru a reține operanzii si rezultatele intermediare ale operațiilor parcurse până la un moment dat +
-*stivă de operatori ​folosit pentru a reține operatorii\\ +
-         + +
-        ​+
-       ​2 ​   + +
-           +
-          *    * +
-         \  ​+
-        4  5 1   * +
-                / \ +
-               ​2 ​  ​3 ​+
  
 +Pentru acest laborator sunt două exerciții, primul cu stive și al doilea cu cozi. Fiecare are mai multe task-uri. Urmăriți cu atenție comentariile din fișierele sursă.
  
-\\  +===4.2.1 Linux=== 
-\\  +Puteti folosi utilitarul ''​%%wget%%''​ pentru descarcare si utilitarul ''​%%unzip%%''​ pentru dezarhivare.
-<note tip>​**Algoritmul presupune:​**\\ +
-  - Se parcurge expresia,​termen cu termen (un termen poate fi operator sau operand)\\ +
-  - Dacă termenul curent este operand\\ +
-      - Aceasta se adaugă in stivă rezultat și se trece la termenul urmator\\ +
-  - Daca termenul curent este operator ($)\\ +
-      - Daca stiva operatorilor este vidă,se adaugă operatorul in stiva de operatori și se trece la termenul urmator\\ +
-      - Dacă stiva nu este vidă:\\ +
-          - Și operatorul curent are prioritate mai mare decât capul stivei (ex: crt este *,​top(stivă) este +) \\ +
-            *se adaugă operatorul în stivă și se trece la termenul următor\\ +
-          - Și operatorul curent are prioritate mai mică decât capul stivei (ex: crt este +,​top(stivă) este *)\\ +
-            *Se scot din stivă rezultatele ultimelor două rezultate\\ +
-            *Se scoate un operator din stiva operatorilor \\ +
-            *Se creează un nou rezultat intermediar,​aplicând operatorul extras pe cele două rezultate de mai sus\\ +
-            *Acest rezultat intermediar se adaugă în stiva de rezultate\\ +
-            *Se verifică condițiile de la $(se compară din nou același operator curent cu operatorul din vârful stivei). +
-</​note>​+
  
 +  * ''​%%wget http://​elf.cs.pub.ro/​sda-ab/​wiki/​_media/​laboratoare/​lab2-skel.zip%%''​
 +  * ''​%%unzip lab2-skel.zip%%''​
  
-{{ :​laboratoare:​ast_stiva.jpg?​ |#poza mare arbori#}} \\  
  
 +<code bash>
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents$ wget http://​elf.cs.pub.ro/​sda-ab/​wiki/​_media/​laboratoare/​lab2-skel.zip
 +--2017-03-02 20:​45:​55-- ​ http://​elf.cs.pub.ro/​sda-ab/​wiki/​_media/​laboratoare/​lab2-skel.zip
 +Resolving elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)... 141.85.227.116
 +Connecting to elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)|141.85.227.116|:​80... connected.
 +HTTP request sent, awaiting response... 200 OK
 +Length: 2368 (2,3K) [application/​zip]
 +Saving to: ‘lab1-skel.zip’
  
-=====5.1. Exerciții - schelet de laborator==== +lab1-skel.zip ​      100%[===================>​] ​  ​2,​31K  ​--.-KB/s    in 0s      ​
-Pentru acest laborator puteți descărca scheletul de cod de [[http://​elf.cs.pub.ro/​sda-ab/​wiki/​_media/​laboratoare/​lab3_arbori-skel.zip.zip|aici]]. Descărcați arhiva și dezarhivați-o. +
  
-===4.2.1 Linux=== +2017-03-02 20:45:56 (4,78 MB/s) - ‘lab1-skel.zip’ saved [2368/2368]
-Puteti folosi utilitarul ''​%%wget%%''​ pentru descarcare si utilitarul ''​%%unzip%%''​ pentru dezarhivare.+
  
-  * ''​%%wget http://elf.cs.pub.ro/sda-ab/wiki/​_media/​laboratoare/​lab3-skel.zip%%''​ +student@sda-ab-vm:~/Documents$ ls 
-  ​* ''​%%unzip lab3_arbori-skel.zip%%''​+lab1-skel.zip 
 +student@sda-ab-vm:~/Documents$ unzip lab2-skel.zip 
 +Archive: ​ lab2-skel.zip 
 +   ​creating:​ lab2_stive-si-cozi/​ 
 +   ​creating:​ lab2_stive-si-cozi/​1-stack/​ 
 +  inflating: lab2_stive-si-cozi/​1-stack/​Makefile ​  
 +  inflating: lab2_stive-si-cozi/​1-stack/​stack.c ​  
 +   ​creating:​ lab2_stive-si-cozi/​2-queue/​ 
 +  inflating: lab2_stive-si-cozi/​2-queue/​Makefile ​  
 +  inflating: lab2_stive-si-cozi/​2-queue/​queue. 
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents$ cd lab2_stive-si-cozi 
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents/​lab2_stive-si-cozi$ ls -l 
 +total 0 
 +drwxrwxrwx 1 student student 248 mar  5 15:57 1-stack 
 +drwxrwxrwx 1 student student 248 mar  5 15:58 2-queue
  
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents/​lab2_stive-si-cozi$ cd 1-stack
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents/​lab2_stive-si-cozi/​1-stack$ make
 +student@sda-ab-vm:​~/​Documents/​lab2_stive-si-cozi/​1-stack$ make run
 +</​code>​
  
-<code bash>+Pentru compilare folositi comanda ''​%%make%%''​. Pentru rulare puteti folosi comanda ''​%%make run%%''​. 
 + 
 +  * Pentru exercițiul ''​1-stack'',​ executabilul rezultat în urma comenzii ''​%%make%%''​ se numește ''​%%stack%%''​. 
 +  * Pentru exercițiul ''​2-queue'',​ executabilul rezultat în urma comenzii ''​%%make%%''​ se numește ''​%%queue%%''​ 
 + 
 +===4.2.2 Linux + Github=== 
 +[[https://​github.com/​mateiuli/​sda-ab_laboratoare|Aici]] puteți găsi repository-ul de pe GitHub unde se află scheletul de cod pentru fiecare laborator. 
 + 
 +Dacă sunteți familiari cu git puteți clona repo-ul local folosind comanda ''​%%git clone https://​github.com/​mateiuli/​sda-ab_laboratoare%%''​. 
 +====4.3 Opţional - de interviu====
  
-=====5.2. Exerciții==== +1Implementaţi o stivă folosind două cozi.
-  - Se dă un vector cu n întregi. Scrieţi o funcţie care să creeze un arbore binar de căutare cu valorile din vector. +
-  - Se dă un arbore binar ce stochează întregi. Scrieţi o funcţie care verifică dacă arborele este binar de căutare. +
-  - Se dă un arbore binar de căutare ce stochează ​ întregi. Scrieţi o funcţie care verifică dacă o valoare dată se află în arbore(căutare). +
-  - Acelaşi arbore – inserare(şi să rămână arbore de căutare) +
-  - Acelaşi arbore – ştergere(şi să rămână arbore de căutare)+
  
-Puteţi testa primele 5 exerciţii în acelaşi program.+2. Implementaţi o coadă folosind două stive.(utilizarea apelurilor recursive ale unor funcţii se contorizează ca folosirea unei stive)
  
-===Problemă întreagă=== +3. Implementaţi o stivă cu valori întregi şi o funcţie care obţine valoarea maximă din stivă. Pentru interviu ​se cere ca funcţia să aibă complexitate de timp constantă => O(1).
-  * Să se realizeze stocul unei farmacii,​știind că informațiile pentru medicamentele unei farmacii sunt:nume medicament,​preț,​cantitate,​data primirii,​data expirării.+
  
-Evidența medicamentelor se ține cu un program care are drept structură de date un arbore de căutare după nume medicament. +4Se dă un vector cu n întregi ​și un număr k. Aflați valoarea maxima pentru fiecare grupare ​de k numere de pe poziții consecutive.
-Să se scrie programul care execută următoarele operații:​ +
-*Creează arborele de căutare +
-*Caută un nod după câmpul nume medicament ​și actualizează câmpurile de informare +
-*Tipăreste medicamentele în ordine lexicografică +
-*Elimină ​un nod identificat prin nume medicament +
-*Creează un arbore de căutare cu medicamentele care au data de expirare mai "​mică"​ decât o dată specificată de la terminal +
-*Determinați greutatea(fie greutatea = numărul ​de frunze) arborelui și verificați dacă este binar complet sau nu+
  
-===Probleme de interviu=== +5. Se dă un vector ​cu datele pentru ​clienţla un serverPentru fiecare client, datele cunoscute sunt ora la care se conectează şi ora la care se deconectează. Aflaţi numărul maxim de clienţi conectaţi în acelaşi timp la serverPentru interviu se cere complexitate de timp O(n).
-  * Se dă V(un vector ​de întregi) ş P(un vector de taţi de lungime n)Verificaţi dacă se poate construi un arbore binar de căutare cu valorile din V şi legăturile copil-părinte din P. +
-  * Fie un arbore binar perfect cu înălţimea H. Creaţi (H + 1) vectori/​liste,​ câte unul/una pentru fiecare nivel din arbore. Afişaţi fiecare nivel(parcurgerea ​în lăţime) cu ajutorul vectorilor/​listelor. +
-  * Găsiţi cel mai apropiat strămoş comun pentru două noduri dintr-un arbore binar. +
-  * Se dau doi arbori binari cu întregi, A1 şi A2, iar A1 conţine mult mai multe noduri decât A2. Verificaţi dacă A2 arată ​la fel ca un subarbore din A1.(“Arată la fel”, adică valorile întregi sunt aceleaşi)+
  
laboratoare/laborator-04.1489699338.txt.gz · Ultima modificare: 2017/03/16 21:22 de către iulian.matesica