Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
laboratoare:laborator-03 [2017/02/20 00:45] florina_elena.barbu [3.3 Clasificare] |
laboratoare:laborator-03 [2018/02/25 22:13] (curent) mihai.iacov |
||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
- | ====== Laborator 03: Stive & Cozi ====== | + | ====== Laborator 03: Liste ====== |
\\ | \\ | ||
=====1 Obiectivele laboratorului===== | =====1 Obiectivele laboratorului===== | ||
- | *Înțelegerea conceptului de funcționare | + | *Înțelegerea conceptului de funcționare |
- | *Implementarea unor funcții individuale de lucru cu acestea. | + | *Implementarea unor funcții individuale de lucru cu aceste structuri de date. |
\\ | \\ | ||
- | =====2 Ce este o stivă?===== | + | =====2 Ce este o listă?===== |
====2.1 Definiție==== | ====2.1 Definiție==== | ||
- | O stivă reprezintă o listă cu structuri de date de tipul: Last-In-First-Out (LIFO).\\ | + | Listele sunt cele mai bune și cele mai simple exemple a unei structuri de date dinamice care folosește pointeri |
- | Un exemplu comun ar fi un teanc de cărți: tot punem cărți pe o masă, dar în momentul când vrem să le ridicăm | + | la implementarea sa.în mod esențial, trebuie înțeles |
- | începem cu ultima, pusă deasupra teancului. | + | micșora după nevoie, din orice punct al mulțimii sale de elemente. |
- | {{ : | + | {{ : |
- | ====2.2 Operații cu stive==== | + | Avantaje ale utilizării listelor: |
+ | *Elementele pot fi adăugate sau șterse din mijlocul listei | ||
+ | *Nu trebuie definită o mărime inițială, iar memoria se alocă pe rând, odată | ||
- | Definim structura astfel: | + | Definirea nodului unei liste: |
<file cpp> | <file cpp> | ||
- | struct | + | typedef |
- | | + | |
- | int top; | + | node *next; |
- | } st; | + | } node_t; |
</ | </ | ||
- | * **Verificăm dacă stiva e plină sau goală** | + | ====2.2 Clasificare==== |
- | <file cpp> | + | * **Liste simplu înlănțuite** - Elementele au o singură legătură către următorul element introdus, iar ultimul |
- | int st_full(){ //int st_empty{ | + | element pointează către NULL. |
- | | + | |
- | return 1; | + | |
- | | + | |
- | return 0; | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | * **Adăugarea** | + | |
- | <file cpp> | + | |
- | void push(int item){ | + | |
- | st.top++; | + | |
- | | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | * **Ștergerea** | + | |
- | <file cpp> | + | |
- | int pop(){ | + | |
- | int item; | + | |
- | item = st.s[st.top]; | + | |
- | | + | |
- | | + | |
- | } | + | |
- | </ | + | |
- | **// | + | {{ : |
- | 1.Când introducem elemente într-o stivă, | + | |
- | 2.Când ștergem un element, | + | |
- | 3.O stivă poate fi implementată cu ajutorul unui **vector** sau cu **liste | + | |
- | =====3 Ce este o coadă? | ||
- | ====3.1 Definiție ==== | + | * **Liste dublu înlănțuite** - Elementele au dublă legătură către precedentul |
- | O coadă este o structură de date ce modelează un buffer de tip First-In-First-Out (FIFO).Astfel, | + | spre NULL și ultimul element de asemenea |
- | {{ : | + | {{ : |
- | ====3.2 Operații cu cozi==== | + | * **Liste circulare** - Pot fi simplu sau dublu înlănțuite cu proprietatea că ultimul element pointează spre primul. |
- | Definim structura astfel: | + | |
- | <file cpp> | + | {{ : |
- | struct queue{ | + | |
- | int queue[size]; | + | |
- | int rear = -1; | + | |
- | }Q | + | |
- | int front = 0; | + | |
- | </ | + | |
- | * **IsEmpty** - întoarce 0 dacă coada este goală;1 dacă are cel puțin | + | ====2.3 Operații cu liste: |
- | <file cpp> | + | *Adăugare la începutul listei |
- | int Qempty(){ | + | *Adăugare la sfârsitul listei |
- | if(front > rear) | + | *Adăugarea înainte sau după un element |
- | | + | *Ștergerea capului de listă |
- | return 0; | + | *Ștergerea unui element oarecare din listă |
- | } | + | |
- | </ | + | =====3.Exerciții propuse pentru laborator===== |
- | * **Enqueue / Adăugarea** - adaugă un element (entitate) | + | 1. Creați o listă circulară, |
- | <file cpp> | + | * Scrieți funcțiile care să scrie urmatoarele: |
- | void Qinsert(int item){ | + | * Să introducă un nou angajat după al treilea.\\ |
- | Q.rear++; | + | * Să introducă un nou angajat inainte de cel care e " |
- | Q.queue[Q.rear]==item; | + | |
- | } | + | |
- | </file> | + | 2. Să se creeze o listă liniara simplu inlantuita care contine elemente intregi citite dintr-ul fisier text. |
- | * **Dequeue/ștergere** | + | Se citeste apoi o valoare intreaga x. Sa se stearga primul nod care contine valoarea x. |
- | <file cpp> | + | Fișierul se va da ca parametru |
- | void Qdelete(){ | + | |
- | int item; | + | 3. Să se construiasca o lista liniara simplu inlantuita cu elemente numere intregi. Să se afișeze și apoi să se stearga din lista elementele pare. |
- | if( Qempty() ) | + | |
- | | + | 4. Adunaţi 2 polinoame rare, reprezentând fiecare polinom printr-o listă înlănţuită, |
- | else { | + | |
- | elem = Q.queue[Q.front]; | + | 5. Pentru laboratorul de liste inlantuite vom porni de la o arhiva cu un schelet de laborator. Nu veti scrie codul de la zero ci veti implementa cateva functii in fisierul '' |
- | front ++; | + | |
- | | + | Descarcati arhiva de {{ : |
- | } | + | <code bash> |
- | } | + | student@sda-ab-vm: |
- | </file> | + | --2017-03-02 20: |
+ | Resolving elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)... 141.85.227.116 | ||
+ | Connecting to elf.cs.pub.ro | ||
+ | HTTP request sent, awaiting response... 200 OK | ||
+ | Length: 2368 (2,3K) [application/ | ||
+ | Saving to: ‘lab1-skel.zip’ | ||
+ | |||
+ | lab1-skel.zip 100%[===================> | ||
+ | |||
+ | 2017-03-02 20:45:56 (4,78 MB/s) - ‘lab1-skel.zip’ saved [2368/2368] | ||
+ | |||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | lab1-skel.zip | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | Archive: | ||
+ | inflating: list.c | ||
+ | inflating: list.h | ||
+ | inflating: Makefile | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | gcc list.c -o list -std=gnu99 | ||
+ | student@sda-ab-vm: | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | Pentru compilare folositi comanda '' | ||
- | ====3.3 Clasificare==== | + | ====Probleme opţionale - de interviu==== |
- | * **Dequeue** - (sau coadă cu dublu acces) este o structură de tip coadă în care însă accesul (introducere/ | + | 1. Se dă o listă simplu |
- | De cele mai multe ori sunt implementate folosind liste dublu înlănțuite.\\ \\ | + | |
- | Dintr-un anume punct de vedere, se poate considera că atât stiva cât si coada clasică sunt specializări ale tipului abstract dequeue întrucât ambele se pot implementa folosind dequeue | + | |
- | {{ : | + | |
- | }}* **Priority queue** - Coada prioritară reprezintă un tip de coadă în care fiecare element are asociată o anume prioritate.\\ | + | |
- | În aceste condiții, | + | |
- | * **Enqueue** - adaugă la coadă un element | + | |
- | * **Dequeue** - extrage elementul cu cea mai mare prioritate\\ | + | |
- | * **Front** - examinează elementul cu cea mai mare prioritate fără a-l extrage din coadă.\\ | + | |
- | =====4 Exerciții===== | + | 2. Se dau două liste(pentru fiecare listă - pointer către |
- | * **FIFO buffer** | + | |
- | O coadă este o modalitate folositoare de a stoca date care provin in mod asincronic de la un microcontroler periferic, dar care nu pot fi citite imediat. Un bun exemplu ar fi stocarea de biți proveniți de la un UART (Universal asynchronous receiver/ | + | |
- | Un buffer FIFO stochează date pe principiul " | + | |
- | Datele sunt scrise in capul cozii și citite de la coadă.Dacă parcurgerea are loc de la coadă spre cap,buffer-ul este gol.Dar dacă parcurgerea este de la cap spre coadă, implementarea trebuie să defineascî dacă cea mai veche dată trebuie scoasă sau daca scrierea nu s-a terminat. | + | |
- | **Implementare generală**\\ | + | 3. Se dă o listă |
- | //[0.25p]// 1) Definite structură: | + | |
- | //[0.25p]// 2) Se realizează funcția de inițializare a cozii cu bufferul dat și marimea.\\ | + | |
- | //[0.75p]// 3) Se realizează funcția de citire a celor nbytes din coadă;nr. citit de biți se returnează\\ | + | |
- | 3.1 Pentru nbytes:se verifică dacă sunt date valabile (dacă coada e diferită de cap)\\ | + | |
- | 3.2 Daca da, se ia un byte din buffer și se incrementează coada.\\ | + | |
- | 3.3 Se verifica apoi dacă s-a terminat parcurgerea pentru a se reinițializa coada cu 0.\\ | + | |
- | 3.4 În cazul în care nu sunt date valabile se returnează nr. de bytes.\\ | + | |
- | //[0.75p]// 4) Se realizează funcția de scriere a celor nbytes din coadă.\\ | + | |
- | 4.1 Pentru nbytes: | + | |
- | //[Bonus 1p]// Generarea in mod random a datelor de intrare și prelucrarea lor cu ajutorul funcțiilor de mai sus;astfel valorile folosite vor fi introduse de la tastatură | + | |