User Tools
Problem constructing authldap
laboratoare:genericitate
Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
| Both sides previous revision Previous revision Next revision | Previous revision | ||
|
laboratoare:genericitate [2016/11/27 13:41] Cosmin Petrisor [Genericitate] |
laboratoare:genericitate [2019/11/24 19:44] (current) Florin Mihalache [Exerciții] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| = Genericitate = | = Genericitate = | ||
| - | * Responsabil: [[cosmin_ioan.petrisor@cti.pub.ro|Cosmin Petrişor]] | + | == Obiective == |
| - | * Data publicării: 19.11.2016 | + | |
| - | * Data ultimei modificări: 27.11.2016 | + | |
| - | == Introducere == | + | Scopul acestui laborator este prezentarea conceptului de genericitate și modalitățile de creare și folosire a claselor, metodelor și interfețelor generice în Java. |
| - | Genericitatea este un concept nou, introdus o dată cu JDK 5.0. Din unele puncte de vedere se poate asemăna cu conceptul de //template// din C++. Mecanismul genericității oferă un mijloc de **abstractizare a tipurilor de date** și este util mai ales în ierarhia de colecții. | + | Aspectele urmărite sunt: |
| + | * prezentarea structurilor generice simple | ||
| + | * conceptele de wildcard și bounded wildcards | ||
| + | * utilitatea genericității în design-ul unui sistem | ||
| + | |||
| + | |||
| + | == Introducere == | ||
| Să urmărim exemplul de mai jos: | Să urmărim exemplul de mai jos: | ||
| Line 42: | Line 46: | ||
| void add(E x); | void add(E x); | ||
| Iterator<E> iterator(); | Iterator<E> iterator(); | ||
| - | ... | ||
| } | } | ||
| Line 52: | Line 55: | ||
| </code> | </code> | ||
| - | Sintaxa ''<E>'' este folosită pentru a defini tipuri formale în cadrul interfețelor. Aceste tipuri pot fi folosite în mod asemănător cu tipurile uzuale, cu anumite restricții totuși. În momentul în care invocăm o structură generică ele vor fi înlocuite cu tipurile efective utilizate în invocare. Concret, fie un apel de forma: | + | Sintaxa ''<E>'' (poate fi folosită orice literă) este folosită pentru a defini tipuri formale în cadrul interfețelor. Aceste tipuri pot fi folosite în mod asemănător cu tipurile uzuale, cu anumite restricții totuși. În momentul în care invocăm o structură generică ele vor fi înlocuite cu tipurile efective utilizate în invocare. Concret, fie un apel de forma: |
| <code java> | <code java> | ||
| Line 60: | Line 63: | ||
| În această situație, tipul formal ''E'' a fost înlocuit (la compilare) cu tipul efectiv ''Integer''. | În această situație, tipul formal ''E'' a fost înlocuit (la compilare) cu tipul efectiv ''Integer''. | ||
| - | |||
| - | <note> | ||
| - | O analogie (simplistă) referitoare la acest mecanism de lucru cu tipurile se poate face cu mecanismul funcțiilor: acestea se definesc utilizând parametri //formali//, urmând ca în momentul unui apel acești parametri să fie înlocuiți cu parametri //actuali//. | ||
| - | </note> | ||
| == Genericitatea în subtipuri == | == Genericitatea în subtipuri == | ||
| Line 174: | Line 173: | ||
| <note> | <note> | ||
| - | Trebuie reținut faptul că **în continuare nu putem introduce valori** într-o colecție ce folosește //bounded wildcards// și este dată ca parametru unei funcții. | + | Utilizarea bounded wildcards se manifestă în următoarele 2 situații : |
| + | * lower bounded wildcards se folosesc atunci când vrem să **modificăm** o colecție generică | ||
| + | * upper bounded wildcards se folosesc atunci când vrem să **parcurgem fără să modificăm** o colecție generică | ||
| </note> | </note> | ||
| Line 266: | Line 267: | ||
| * (**1p**) Implementaţi metoda **get**. | * (**1p**) Implementaţi metoda **get**. | ||
| * (**1p**) Testaţi implementarea voastră folosind o clasă definită de voi, care suprascrie metoda **hashCode** din ''Object''. | * (**1p**) Testaţi implementarea voastră folosind o clasă definită de voi, care suprascrie metoda **hashCode** din ''Object''. | ||
| - | * (**Bonus 2p**) Implementați tabela de dispersie ca //iterabilă//, compatibilă cu syntactic-sugar-ul **for-each** | ||
| - | * Trebuie să implementați interfața ''Iterable''. Atenție, și ea este generică. | ||
| - | * Creați-vă //iteratorul//, parametrizat, ca o clasă internă care să rețină datele necesare. | ||
| - | * Nu este necesar să implementați metoda ''remove'' din ''Iterator''. | ||
| - | * Afișați-vă rezultatele folosind **for-each** pe tabela de dispersie. | ||
| - (**4p**) Să considerăm interfața ''Sumabil'', ce conține metoda ''void addValue(Sumabil value)''. Această metodă adună la valoarea curentă (stocată în instanța ce apelează metoda) o altă valoare, aflată într-o instanță cu același tip. Pornind de la această interfață, va trebui să: | - (**4p**) Să considerăm interfața ''Sumabil'', ce conține metoda ''void addValue(Sumabil value)''. Această metodă adună la valoarea curentă (stocată în instanța ce apelează metoda) o altă valoare, aflată într-o instanță cu același tip. Pornind de la această interfață, va trebui să: | ||
| * Definiți clasele ''MyVector3'' și ''MyMatrix'' (ce reprezintă un vector cu 3 coordonate și o matrice de dimensiune 4 x 4), ce implementează Sumabil | * Definiți clasele ''MyVector3'' și ''MyMatrix'' (ce reprezintă un vector cu 3 coordonate și o matrice de dimensiune 4 x 4), ce implementează Sumabil | ||
laboratoare/genericitate.1480246891.txt.gz · Last modified: 2016/11/27 13:41 by Cosmin Petrisor
Page Tools
